Se strecoară pe furiş. Pune laba, ia cu botul Şi-nghite oul cu totul. -Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. "-L-a mâncat!" - Stai niţel, că te dezvăţ Fără mătură şi băţ Te învaţă mama minte! Şi i-a dat un ou fierbinte Dar de cum l-a îmbucat Zdreanţă l-a şi lepădat Şi-a-njurat cu un lătrat. Când se uită la găină Cu culcuşul lui, vecină, Poezia Zdreanta L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă, Cel cu ochii de faianţă? E un câine zdrenţuros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfeniţele-i atârnă Şi pe ochi, pe nara cârnă, Şi se-ncurcă şi descurcă, Parcă-i scos din calţi pe furcă. Are însă o ureche De pungaş fără pareche. Dă târcoale la coteţ, — Vezi toate poeziile lui Tudor Arghezi — Zdreanţă L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă, Cel cu ochii de faianţă? E un câine zdrenţuros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfeniţele-i atârnă Şi pe ochi, pe nara cârnă, Şi se-ncurcă şi descurcă, Parcă-i scos din câlţi pe furcă. Are însă o ureche Comentariu poezia zdreanta de tudor arghezii .. Poezia Flori de mucigai de Tudor Arghezi Le-am scris cu unghia pe tencuială Pe un părete de firidă goală, Pe întuneric, în singurătate, Cu puterile neajutate Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul Care au lucrat împrejurul Lui Luca, lui Marcu şi lui Ioan. Sunt de Tudor Arghezi [Tudor_Arghezi ] 2005-05-13 | | Înscris în bibliotecă de Luiza Oana Grosu L-ați văzut cumva pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențuros De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfenițele-i atârnă Și pe ochi, pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, De pungaş fără pareche. Dă târcoale la coteţ, Ciufulit şi-aşa lăieţ, Aşteptând un ceas şi două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când şi-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvăţat şi ştie, Şi, pe brânci, târâş, grăbiş, Se strecoară pe furiş. Pune laba, ia cu botul Şi-nghite oul cu totul. fW5bJ.

poezia zdreanta de tudor arghezi